Monochrome

I dare  for more. I dare to stigmatize the age of egotism. It was the first mask, The Revival of Freedom no Boredom to last for more this lays within collapsed Truth.

 On Egotism’s facetted were hidden form all – as above as bellow- like self-defence to  human behaviour. Thoughts have to be declared as resources of mind’s exploration to be as much as you could. A thought could tear apart your self-breath as like heart stoned in the centre of the World. We have lost all the rest and peace, we are dying beneath our self-improved fears. It has got struggles your wits like never before, are you there to contemplate this vivid mood?!I was there before you have come to speak for my emptiness. And the universal arises from high-spirited colours like rainbow. Too many  times I have wandered for nothing in common with the rest of mankind’s breed. I do not belong to obscure and promiscuous fate of Man. I am like I was have never been before: DREAM.

quarters into hours

A bleak shape could shiver light
coz words are unknown, untold, 

unkind
Over a tired pair of glasses
hides a deep power of it’ s dualism


And now it winters
on a hanged spring flower
at twilight...

It is time
It is time to burn  truth on a piece of paper
to throw up weak sights

Outspoken

On Playground: HOURS 28

The cup of coffee fallen asleep 

yesterday

Beyond a frozen - awaken eye

Few boiled desires became wishes

to spells

away

Time had left me

away

it's wheels forgotten me here

away

to enjoy a brighten cigarette

Still burning my ideas

wishes to spells

away

Time had left me

away

for an hour

a lifetime

a step forward

to it's last drop of sand

Today it's pockets were tight up

to hours drowned by watch's quarters

into wild gardens of infinity

It's time to go now

to Fall Winter

to grey sounds of eternity

or psychotic cries

in agony

for a dusty road and a hand of leaves

enchanting sun's unshaped lights……………..

on the highway......doors

Beyond dark shaped hands and bridges of sand

Stay here

there

nearby those howling hours

Thrown at you 

muddy faces and daemonic laughs

on a Great Wheel 

Still turning the pages

to your post-phoned wishes

flirting to pillars

Quietly smoothes the chairs 

dirty-inked

to blackned insights

on walls

Look at it!

What I've done?!

You might breathe on glowing-sparkled scent

 to fallen catalepsy’s 

or visions of screams to none...When?!

Now you'll write down elusive sights across my window pane

.....above the cloudy sky

ARS MAJOR (2)

Or mai fi fost maratoane, dar eu una nu am auzit de nici unul.In penumbra cuvintele obsccure isi iau avant mai devreme sau mai tarziu, asta depinde de dispozitia artistului.

Ne extirpam realitatea prin porii propriei noastre cunosteri.Ajungem de foarte multe ori la concluzii independente de vointa noastra.

Scrie.Acum.Aici.

Am recuperat cu greu timpul pe care mi-l dedic pentru a scrie.Concluzii livresti in fond si la fel de insignifiante.

O existenta languroasa este un fel de a spune fatidic pentru a te autodefini.

Aici.Nicaieri.Niciunde.

Timpul?!O gluma proscrisa.

Timpul alege pentru noi si de cele mai multe ori devenim fara sa vrem ansele indescriptibile pe culmile disperarii.

INSOMNIE.

Sufar de insomnie acuta. Un pik din  putinul de ieri, un somn narcotic, fad si lipsit de reverberatii la timpul prezent.

Maine o sa uitam tot.

Stiu ca fara cuvinte lumea ar fi un carusel mut.Acum cateva minute orele plangeau marea trecere intr-un cadran mare si OPAC.

SOMNUL NARCOTIC!O bizarerie una peste alta.Nu exista TIMP. Un artist isi calculeaza emotiile in functie de dramatismul cunosterii. Deplangem timpul- un de facto comun despre care nu stim nimic.

Un ras isteric imi zgarie auzul.Cand?De multe ori gandim ca VIATA este un puzzle alegoric decupat in forme si sensuri diferite.Percepem realitatea ca pe un colaj in sine, un rau necesar fara de care viata noastra ar esua spre alte sfere.

Gandim.Nimic in fond. Nimic din ceea ce crezi tu ca iti apratine nu va fi niciodata al tau.

Invata ca oamenii nu sunt bunuri materiale. Adevarata conventie nu se gaseste pe nicaieri, ci se INVATA.

Orasul Tomberon rasare sub fiecare fir de zapada sfidand regulile si efectele ceasului. Suspendat de-a dreptul, Orasul e pustiu, un loc gol, o bucla intre spatiu si timp.Scriam cu nesat ceva cuvinte alambicate si de fiacre data imi aduc aminte de acele cuvinte nescrise care imi umfla creierii si imi piseaza neuronii : PRO-SCRIS un nume, un cuvant sau poate teama de a afla cu adevarat ca numai unele cuvinte sunt cele mai potrivite pentru A SCRIE.Nu nu sunt din tagma nemuritorilor si poate ca ma simt excelent azi , asa cum am fost mereu: vesela. A vorbi despre cuvinte e o teoreticizare a unei estetici de inceput de secol 20, asa cum spunea unu' estetica banalului zace in fiecare dintre noi ARTA se rezuma in a scoate din banalitate elixirul vietii. Privesc in gol orele care se scurg incuiate intrun cadran de ceas.

Obsesiile scriitoricesti, ce aiurea suna eu nu sunt scriitoare ci o'' biata '' aspiranta ca odata undeva, candva o sa publice ceva. Spuneam ca obsesiile scriitoricesti au un farmec aparte, greu de deslusit cu ochiul liber. Nu sunt scriitoare. Pot vorbi  ore in sir despre impulsuri scriitoricesti  si despre o existenta dusa pana in panzele absurdului.

A vorbi in cuvinte idioate - asta habar nu am ce ar fi?!De fapt e bine sa credem in lumea asta NEBUNA pentru ca pana la urma face parte din noi, fie ca vrem sau nu sa acceptam asta.Suna asa de tampit!

A fi idiot la modul absolut asta mi se pare un de facto genial.

AUGUSTUS MINOR

Marea fuga creativa isi arunca punctele de suspensie si e dureros sa crezi ca scrisul este o activitate atroce.Poate ca  atrocitatea scrisului se ascunde in claritatea faptelor prezente pe care unii sau altii le neglijam.Poate din obisnuinta  ne descretim fruntile atunci cand transmitem franturi de viata  spuse  cu sinceritatea de rigoare, desi incerc de foarte multe ori sa-mi pastrezi integritatea unui scepticism aproape hilar cand ma gandesc la toate astea.In alegare ecoul  aproape ca nu exista decat in mintea obturata  a fiecarui individ care-si construieste  perseverenta creativa pe baza unor idei si fapte curente , asadar nu va ploua prea curand  si ploaia nu se va face prezenta printre sirurile infinite de intelesuri amalgamate.

E aproape liniste si credeam ca am plecat de zece minute  din spatiul care mi-a cucerit  mintea cu prejudecata de a nu fi la modul absolut. Cata ostentatie hibrida sa-mi fi intunecat ratiunea?Nu am nici un raspuns sau poate ca raspunsurile sunt vehemente si la fel de prafuite ca o civilizatie care nu a existat niciodata decat in mintea unor oameni despre care nu se stie nimic.Un alfabet profan  razbate prin linia fina a grafismelor trasate maiastru in sensul unei creativitati convulsive – Poti sa crezi oare ca fuga creativa este motivul real pentru care existenta  isi intensifica trairile cu un minimum sau maximum de inadvertenta?Sinceritatea unui raspuns  nu acopera insuficientele individuale  acele mici hibe pe care umanul eu le ascunde in zeci sau poate sute de masti contemporane. Nu este posibil?!Ba da totul este posibil numai  circumspectia faptelor ascunde un substrat  aparte un pik diferit fata de alte diferente umanizate.Ne individualizam intrun cerc imaginar si avem curajul in a rupe legaturile atemporale pentru ca realitatea sa isi verse fervoarea cuvintelor prezente.

 E  vara! Am uitat ca alarma telefonului suna exasperanta si definitorie  spre un nou drum.Stii sperantele sunt nise personalizate in spatiu si timp.Totul dar absolut totul se transforma continuu cu o viteza fulminanta si de cele mai multe ori nu remarcam asta- poate in acele cateva clipe lucide pe care le respiram  de fiecare data cand incercam sa unesc doua puncte cardinale- Gandesc mult si nu mi-am imaginat nimic ci doar am schitat cateva franturi  existente.Si nu stiu ce e viata si moartea sau daca ele merg impreuna- cautarea de sine e un fapt abstract  fara nici un fel de artificiu – Ma sufoc imi repetam mereu ca sufocarea e o monada spiritual  care macina prin nesiguranta zilei de maine speranta-

Nimic mai incantator decat sadismul extrem  derivat din sodomia sociala! A gandi in sensul cruzimii absolute  configureaza un sens alegoric cu identitati schizoidale  – Nu exista sanse asa cum sansele egale se masoara  cu viteza unui secundar anihilat de abisul cotidian. Favorul suprem  apartine de o ancora temporala in contingente interpersonale fara suspans sau puncte susceptibile, pentru ca maladia sa –si arate coltii mai inversunata ca nicio data. Nu ecoul ci refrenul isi ascunde sensurile dincolo de privirea pierduta  a miilor si sutelor de campuri semantice ale vietii fiecaruia. Schilodit  va fi fost cel ce va indrazni sa creada in trucaje intelectuale care trec neobservate si in acelasi timp lasa urme adanci pe fonduri monocrome.

ENCHANTMENT

The catalepsy of dreams 

have scorched beneath its meanings

to narrow minded hearts

of chopping words at last 

nor gravestone has to glow

so bright into its cups

its laughter and its echoes

so lively

put a cast

the last glance frozen 

deep

bestowed

to empty weeps

of orchid's fervoured flesh

to blow up passion

from beyond

to crush the clock's boneless hands

of fear to prevail 

the blackned hour's moan

VELVET NOTES By Maude